în seara de ajun
aș vrea să fiu iar copilul sfios
vestindu-L pe Cel bun
pe domnul Hristos
să mă văd alergând
pe ulițe ninse
la porți colindând
cu felinare aprinse
să-nfrunt gerul de afară
și aerul rece de iarnă polară...
dar cui îi pasă în astă seară
când renii din ceruri coboară
#
e noapte și e târziu
luna se-nalță prelungă
copilul de ieri n-am să mai fiu
doar timpul o să mă ningă...
vezi mai multe poezii de: george ionita
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.