În inimă răsună iar un dor,
Lumina strălucește mai ușor.
Am un curaj și-o foame de iubire,
De visul meu în veșnica trăire.
În freamăt lin se nasc cuvinte mute,
Și-n minte-atâtea vrute și nevrute
Iar zori de rouă ne ating obrazul,
Ce se prelinge-ncet pe tot grumazul.
Iubirea cea tăcută iar ne cheamă,
Și ne-nsoțește-n suflet fără teamă
În inimă se-ntinde-n veci speranța,
Și nu mai simt în suflet iar distanța.
vezi mai multe poezii de: roryta