femeia-otreapă cărând
funii de țeste
coroane
se schimbă sensul
desenează-mi acele
suspendate jumătăți de țipăt
pe pământ va muri o singură amăgire
oarba spală prin sârma ghimpată
tigve și amurg
să fim problemă de culoare...
nici nu vă puteți închipui cât sunt de goi
sfetnicii cristalelor
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.