ți-aș întinde părul pe iarbă
și m-ar năvăli apele
ți-ar luneca pleoapele-n fântână
și m-aș auzi strigându-te
ți-aș lua gura și aș lipi-o de lună
c-un colier de paradigme
ți-ar picura umerii ca stropii
de tuci ai nopții dansând
parcă tu nu știi că te iubesc?
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.