în perdea e o oglindă
și-n oglindă o perdea
înserare suferindă
rea
întuneric aiurit
o vrabie s-a zbătut până-a murit
cu ciocul agățat în perdeaua din oglindă
acum putrezește și locatarul adună
penele căzute din ea
pentru colecția lui de pliscuri de lună
sau pentru compot
nimeni nu moare de tot
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion