Rosturi - Ion Caraion
Adăugat de: Gerra Orivera

La început fu asfodela.
Iepurele dormea lângă Abigaela.

Ea-l tăie noaptea și-l puse să fiarbă.
Dumnezeu se uită în iarbă.

Din aburii întorși pe pământ,
se născură oceane și vânt.

Singurătatea n-avea decât stele.
Și oamenii îmbătrâniră sub ele...



vezi mai multe poezii de: Ion Caraion




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.