În struguri și asinii Bizanțului amestecă icoane
partea cea mai frumoasă a copacilor
Altădată răul
era în afară
(s-a deschis o ușă care nu duce nicăieri)
acum răul e în mine
ca drumul printre roțile nunții
Cântă părul fetelor din Peștani, alergând
Văzduhul mi-amintește de Strunga
de ultima zi a războiului
Azi Marta a împlinit doi ani
– aceleași cântece fără vârstă
…pescarii aduc la țărm împărați și migdali
Poate că veacul acesta nu știe nimic
din câte-s dedesubtul călcâielor lui…
beau din fântână cu timpul sălbăticit
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion