Totul era găsit, căutam în zadar.
Sămânța nimănui nu poate fi în afara sa.
În afara durerii nu e schimbare la față.
Foarfeca frunzei care cade și taie aerul
croiește-n postavul văzduhului haine pentru brumă.
Parcă ar trece o trăsură prin perdele
către turnul de gumă.
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion