nu scormoni, n-au suflet, ai zgâriat părerea
închipuirile, doamne, că vezi…
n-a venit nici pisica nici păpușarul
narațiunea sângelui măsurată cu trestia
copacul măsurat cu coșmarul –
închipuirile, doamne nu le uita!
amnare și cremene
femei cu carnea văratecă și ruginită
sub șapte învelișuri de za
gemene
împărăția era surdă, împăratul pitic
pentru mine se dărâma lumea
ce valoare are un om?
nimeni nu privea
presupușii pun umbre în greșeala turnului
plantează dantelă și semne
am iubit un basm tinichea
ce valoare are un basm?
îmi pare rău că nu-mi răspunzi
în elogiul nebuniei erasm
a risipit fire de tutun prin ochiurile de sită
lumină amăgită ulii profunzi
pe unde calci, calci timpul semințelor sterpe
minunile durează în ceața lor și-atât
închipuiri, doamne, ale sublimelor jertfe –
ce valoare are ceața?
femei cu carnea văratecă închipuiau gheața
împărăția era surdă, împăratul urât
ce valoare are un om?
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.