X.
Pe mări nu poate vasul să zboare, dacă vântul
În pânze chibzuite nu-şi frânge vlaga lui,
Şi drumului s-aşterne în goana gândului
Fugarul, doar când frâul i-a stăpânit avântul.
Din lira ca să-nvie, deplin şi proaspăt, cântul
Pe coarde numărate eşti nevoit să-l sui
Şi nu se schimbă piatra informă în statui
De n-o loveşti cu dalta. La fel e şi cuvântul.
Năuci, să creadă sciţii că bâlciul e-un spectacol,
Că-n lire nestrunite dorm melodii adânci,
Că vorbe ne-nţelese adună un oracol.
Adevărata artă de alte minţi se-alege;
Nu pâlpâie în noaptea desişului, pe stânci
În soarele Minervei scânteie alba-i lege.
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.