Lumea puse-n colț o viață
Care-i foarte vinovată
Că în orice dimineață
În trăire e aflată.
Numai cerul îi mai spune
Că „ a fi” nu e o vină
Și să creadă în minune
Din Lumină ce-o să vină.
O speranță-i dă aprinsă
Că aici de o să steie
Cineva în palma-ntinsă
Îi va înmâna o cheie.
Ce-a deschide viitorul
Fiindcă a pierdut trecutul
Ca să își pornească zborul
Unde-ncepe începutul.
Va purcede-n altă lume
Alt destin ca să petreacă
Cu-alte haine, cu alt nume
Neștiind soarta săracă.
În onoare și Iubire,
În putere și avere
Să tot dea din fericire
Orișicărui care cere.
Victor Bragagiu
vezi mai multe poezii de: bragagiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Vă mulțumesc tuturor pentru trecerea și cuvintele bune. Mă bucur că vă bucurați. Mulțumesc!
bragagiu (autor)
marți, 22 septembrie 2015
Frumoasă toată ! Dar finalul...m a topit...
mirimirela
marți, 22 septembrie 2015
Ce bine reusesti să transmiți multe prin versuri puține..
Acești stil te caracterizează ca si Poet..
Imi place ce scrii.. Imi place mereu mai mult...
Binecuvantari sfinte!
M Horlaci
marți, 22 septembrie 2015
Imi place mult! Un mesaj greu, puternic, in versul tau caracteristic. Frumoasa poezie!
andreionthepoetry
luni, 21 septembrie 2015
"unde-ncepe inceputul" l-as inlocui cu "unde-ncepe nevazutul"; ideea e frumoasa, e greu sa scrii in versuri simple, condensand toata ideea pe care o vrei prezentata; nu-i la indemana oricui; bravo!
blacks
luni, 21 septembrie 2015