De câte ori te mai primesc în gând,
Aud că se vorbește despre tine.
Potop de șoapte încă mai pătrund,
În mintea mea (iar asta nu-mi convine).
Te-am așteptat să vii sub felinar,
Dar drumul tău ducea în altă parte.
(cu toate că el e ... celibatar),
De multe ori ți l-a parcurs în șoapte.
Îmi arde carnea lacrime pustii,
Contrazicând vădite aparențe.
Eu umbra ți-o aștept (chiar dacă vii),
Să pară că sunt chiar coincidențe.
Rog timpul să se-ndure să m-ajute.
Clipa de dor să nu mi-o risipească.
(sau dac-o face, totuși să nu uite).
Că doar sub felinar o să găsească.
Urme de mine ... poate și de tine,
Rămase din a timpului covată.
Un monolog (ce mie nu-mi convine),
Și-o viață îndelung amanetată.
La umbra ta și-a unui felinar,
Am așteptat ... cu anii mei în pungă.
Dar, din păcate, gândul cel hoinar,
Avea un plan ... să mi-i pună pe fugă.
Brăila, septembrie 2017
vezi mai multe poezii de: spykal