Luceferi păcăliți
Din cer în corp ne-am întrupat
Între suflete legate,
Un loc de-aici ne-a fost creat
Ca să-i cădem din noapte.
Sau poate totu-i fortuit,
Negentropia ne e mama,
Pe Dumnezeu noi L-am poftit
Să ne poarte toată drama.
Un stăpân din Absolut
Ce la regi dă drept divin
Să ucida, să-nrobească,
La desfrâu și mult pelin.
Toată viața-i o enigmă,
Din altar până-n bordel,
Lupul poartă blana oii,
Noi, ciobani, confuzi de fel..
Cine stă să-mi spună mie
Că nu pot pleca de-aici,
Că-i păcat, mai stai, muncește
Până nu te mai ridici..
Dă la stat o mare parte
Iar la preot ce-a rămas,
Sărăcia-i doar virtute
Strigă sfântu-n mare glas.
Ai să vezi tu printre stele
Ce pioasă viață ai dus
Dar aici, la cele rele,
Dă-ți obrazul, fii supus!
Om naiv, din carte-n carte,
De religie condus,
Focul vieții în bec arde,
Dumnezeu rămâne sus.
cz
vezi mai multe poezii de: Cristi Zancu