Din prag un gând se uită lung.
Să-l las în casă? Să-l alung?
Cuvânt încearc-a se rosti:
Veni-vă zi! Veni-vă zi!
Din veac în slujba viermii sânt.
Sub glie-i văd lucrând, lucrând.
Intra-voi iar, sub veghea lor,
în ciclul elementelor.
Din prag un gând se uită lung.
Să-l las în casă? Să-l alung?
Avea-voi fața nimănui
asemenea pământului.
Cuvânt încearc-a se rosti:
Veni-vă zi! Veni-vă zi!
înmormântat în astă stea,
în nopți voi lumina cu ea.
vezi mai multe poezii de: Lucian Blaga
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.