Am mai urcat o treaptă în lirism,
m-am apropiat de voi, de țel;
păstrez și azi unicul romantism,
speranța mea și spiritul rebel.
La umbra altora nu stau vreodată,
n-am fugit de încercarea vieții;
truda mi-o asum și azi curată,
urc spre culmi, ca zorii dimineții.
Și azi, și mâine, inima-mi palpită,
adăugându-mi impulsuri tinerești;
existența mea mi-o declar fericită
și urc, și urc prin anii mei onești.
Mă tot așteaptă împliniri pe măsură
și vreau iubirea să n-o înșel;
nu păstrez în mine invidie sau ură,
eu poeziei mă dărui tot la fel.
vezi mai multe poezii de: George PENA