Mai sunt de făcut săpături sub rădăcini de cactuși și în fructul de alun. Pentru a mângâia
fluorescențe nocturne, este indispensabil să săpăm adânc în beznă, să nu ne temem de spini, mai mult decât o însângerare ce pot a fi!? Dară, sângele să fie roșu-roșu ca vinul de cireșe, să mai săpăm în ramuri și-n frunze să sculptăm și să ne însetăm, altminteri vom sorbi doar sevă apătoasă, vom bea din har lungit cu flecărie și vorbe deșarte.
Să mai săpăm în lut, să cernem cenușă, unealtă ne fie crupa celestă, să mai săpăm în țărână, acolo e Dumnezeu și cuvântul pur românesc. Mai sunt de făcut săpături...
vezi mai multe poezii de: Cornelia Cristea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.