Peste însoritul prag acum pășește
Și pe măsuță acolo în colț depune
Ofrande ce le-ai purtat cu tine
Cum ai crezut sau datina îți cere.
Ridică amnarul și cremene lovește
De candele să fie cât de aproape.
Iar când se vor aprinde ocrotește
Să nu se stingă plăpânda lor suflare.
Scufundă-ți mâinile în bolul de cristal
Și tine împreună ale tale palme.
Afară când le scoți nu folosi ștergar
Orajii-i udă și frunte-ți sfințește.
Pe rogojină întinde-te pe spate
Cu palmele deschise dea lung de corp.
Acceptă fără teama, în fiecare,
Suflarea de viață ca globuri de foc.
Va curge din tine râu de lumină.
Fluorescente căi dinspre îngeri
Vor fi ghidul către starea sublimă
Vor fi corzile de împletite visuri,
Cum lumina tu vei fi călăuză.
Când liberă curgi păstrezi echilibrul.
Marele Maestru acum te-nzestrează
Cu depline puteri de-a folosi pendulum
Gelu Radulescu, Ottawa.
vezi mai multe poezii de: GeluOttawa