Dacă poți s-ajungi la munte
Unde aerul se simte
Mai curat și mai ușor,
Să vorbești c-un simplu nor...
Ai să afli de la el,
Mare sau chiar mititel
De este proptit de-o creastă,
Că-i o pasăre măiastră.
Câte-odată se coboară
Prin pădure...și-o comoară
Dezvelește dintre ierburi
Că-i preocupat cu treburi!
Îți va spune că el poate
Pădurea s-o ducă-n spate.
(Știi...acea comoară-ascunsă
E de farmece pătrunsă!)
Îți va oferi și ție
Într-o mică colivie,
O bucată din comoară...
O privighetoare-ușoară
Care sufletul încântă
Și face pădurea sfântă!
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc, Adina! Am revenit asupra poeziei, așa cum m-ai sfătuit! Sper că acum e pe placul sufletului tău frumos. Te îmbrățișez și eu, cu recunoștință!
Ina M. (autor)
luni, 03 decembrie 2018
Frumos pastel, Ina :)
Am remarcat ritmul perfect, imaginile delicate :)
Două propuneri am, dacă nu e cu supărare:
Și pădurea-o face sfântă...aici e destul de greu de pronunțat pădurea-o, deci se poate face o inversiune care nu afectează mesajul tău, și anume: Și face pădurea sfântă!
Fiindcă-acea comoară-ascunsă...părerea mea este că ar fi bine dacă ai umbla puțin la prima formulare (fiindcă-acea).
Te îmbrățișez cu mare drag, Ina! :)
(e o poezie frumoasă!)
Adina Speranta
luni, 03 decembrie 2018