Ce chin să-i fii și să nu-ți fie...
Să nu mai poți simți cum te râvnim,
Noi toți, cei ce am vrea să-ți devenim
Eliberarea din sclavie.
Cum poți trăi în colivie,
Când tot frumosul e de partea ta?!
Și-atâtea inimi demne, ca și-a mea,
Te-ar scrie pentru veșnicie.
De ce te-ai stinge-n tragedie
Lângă un rău ce nu e necesar?!
Nu poți schimba ce este în zadar.
Iubirea nu e agonie.
De unde-atâta sărăcie,
În inima ce-o vrei și nu te vrea?
În felu'-acesta riști s-ajungi ca ea,
O altă tristă poezie.
De-ar fi iubire, ar fi vie,
Dar ceea ce trăiești... e altceva.
Rolul iubirii e de a salva,
Nu de a ține în robie.
vezi mai multe poezii de: Evelin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.