Ne înălţăm
Ne înălţăm spre stele de tămâie,
Ca în lumină tot mai mult să fim,
În zborul cel de ieri spre cel de mâine,
Vom oţeli aripi de heruvim.
Ne-nfăşurăm în mantie cerească,
Şi-o garnisim cu flori şi primăveri,
Un antimis pe glia românească,
Să ţină cald oricât ar fi de ger.
Noi ctitorim şi ridicăm coloane,
În locul unde ieri s-au sfărâmat.
Din lacrimile caldelor icoane,
Zidim o nouă tâmplă de soldat.
Înfigem crucile-n hotare, bastioane,
Şi pe Hristos în suflet, Împărat!
@BFB
vezi mai multe poezii de: Bogdan Boitan