Ce complex memorial
mai este și trupul
ăsta
al meu! Ce noroc de cuvânt! Să ne mâncăm crucile
de foame! Să mâncăm totul
de foame. Să ne obosim gura
până la cerc. Ah! Tu, fioroasă și înfrigurătoare
linie dreaptă!
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu