Nu pot să cred că păsările zboară,
că ele se sprijină pe ceea ce nu este,
că tu mă iubești pe mine
fără să-ți fiu câine
Există un aer al pierderilor
și o nemișcare a caprelor negre,
dar eu nu le-am respirat
de când îți sunt câine.
Mai ai pe altcineva de lovit
din dangul acela scoțând din el o statuie ?
Hai vezi-mă și haide lovește-mă !
Numai eu îți sunt câine.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.