Eu sunt barbar, -
iau lumină așa cum este
însăși de la facerea ei
Sunt gelos pe lari
pentru prea multa lor gingășie
O carte de piatră era singura
pe care cu ochi de zeamă
aș fi putut să o citesc
Eu sunt barbar
trăiesc numai o singură dată
și numai din cântec îmi pare
că moșii mei când citeau
răsfoiau pietre
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.