De mine cum trecea grăbită
îşi rupse umbra şi apoi
cum i-o luai în braţe, iute
veni ca să mi-o ceară înapoi.
Şi astfel ditamai bărbatul
a fost nevoie ca s-ajut
o fetişcană, să-şi înnoade
umbra la gleznă, c-un sărut.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.