Calul este o margine deznădăjduită.
Și eu sunt o margine.
Teiul cu mirosul lui de tei cu tot
e o margine deznădăjduită.
Eu sunt numai o margine.
Deodată pornesc și le strig:
Haide să îngrozim natura!
Haide!, strig.
Perfidul acesta de timp
care trece ca un șarpe.
Dar ce spuneam?
De perfidul de timp?
De cal ziceam?
Mai că aș da mirosul de tei dumnezeiesc
pentru un cal.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.