Lasă-mă să te privesc
Dintr-un colț de cer tăcut,
Să fiu steaua căzătoare
Ce în praf s-a prefăcut,
Tremurând numai o clipă
Peste gene -nlăcrimate
Precum vântul ce adie
Printre frunze-nrourate
Iar apoi ,lasă-mă numai
Să-ți fiu umbră pe pământ,
Să adorm pe pat de vise,
Să mă simți într-un cuvânt
Dintr-un vers şoptit de ape
Când se sting în valuri reci!
Recitând o poezie
Despre noi ,când ai să pleci
Fără să privesti în urmă
Cum mă pierd prin timpul gol,
Ca-ntr-o piesă dintr-un teatru-n care
Nu ai nici un rol...
vezi mai multe poezii de: Panait Gabriela
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.