In decoruri de toamna te chem
Am inima franta si vise in cer
Te caut cu ochii in nori fara rost
As vrea sa nu mai existe: a fost...
In visele mele dansezi printre ingeri
Iti scuturi din lacrimi acolo etern
As vrea doar o data sa te mai aud
Dar glasul tau dulce, acum este sfant...
Te-ai dus prea devreme in lumi nestiute
In casa e trist, te vad doar in poze
Iar sufletu-ntreaba: unde se ascunde?
Ce sa-i raspund, nici eu nu stiu unde...
E neagra asta toamna si cerne in mine
Un dor de iubita ce iute a apus
Ca soarele iarna, ca ploaia de vara
E doliu-n cearsafuri si-n raftul de sus.
In jurnalul tau nu mai scrie nimic
Doar pagini nescrise mai rasfoiesc
Deschid o fereastra, ma simt tot mai mic
Si nu mai am aer, nici cui sa-i mai zic.
vezi mai multe poezii de: claraz
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumesc. Doar cine a pierdut pe cineva poate simti cu adevarat insemnatatea acestor versuri.
claraz (autor)
sâmbătă, 26 septembrie 2015
Foarte frumos omagiu adus unei fiinte pierdute! Mult talent si bine folosit.
stomff
sâmbătă, 26 septembrie 2015