Tu ești omul care aduce ploaie
Brațele tale îmi curg de-alungul trupului,
privirea ta îmi clătește gîtul,
gura ta face să-mi crească la șold
o floare umedă, albastră.
Ai rupt inelul de aur
care mă logodise cu seceta,
inelul de aur uscat
gravat cu spin de cenușă.
Neliniștea recoltelor îmi umflă pieptul.
Ciucuri de apă îmi spânzură la vîrful degetelor.
Tunete blînde călătoresc prin noi.
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian