Și acum îmi spui că vii
– și să mă pregătesc –
că vii cu mare năvală.
Îmi făgăduiești marea cu sarea
și-mi spui: o neliniște epocală
te va cutremura.
Te întreb: când?
Tu îmi spui: curând, curând…
Apoi trec o sută de ani.
Eu am rămas nemișcată,
surâzând, surâzând…
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian