Seară –n lătrături târzii,
Tu și clipele târzii
Îmi dați pacea-ntunecată
Ce a fost de mult uitată!
Câte o mașină trece
Prin ploaia măruntă, rece,
La fereastra mea se stinge
Amintirea ce mă-nvinge.
Latră-ntruna o potaie
Și-mi ajunge în odaie
Visul mucegai de toamnă,
Melancolic mă condamnă
Să m-afund în ropot dulce
Care-n somn de frunze-aduce
Doar regretul goliciunii
Crengilor ce-ntrec tăciunii.
Mai încerc un gând uscat
Ce de ploaie-a fost udat
Și cu pleoapele sfârșite
Las cuvinte risipite
În tăcerea nopții albe.
Număr sute, mii de boabe
Ce izbesc pervazul rece…
Ploaia-n vise mă petrece!
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.