Nu ai știu...Ei bine află
N-am râs, n-am plâns
Am asuprit în mine starea
Și ,iată, pentru aceasta
N-am dobândit iertarea.
Mi-ai spus să las trăirile să zburde
Însă îndată ce aș face-o
Ar curge simțăminte râuri, râuri
Și-ntreagă lumea ar topi-o.
Când miezul inimii fecund,
Îmbrățișând încet pământu'
Nu înfloreste, aruncăm sămânța
Zdrobind lăstarul dinăuntru.
Iubirea însă, straniu lucru,
Își are rădăcina-n dor
Și-ntreagă floarea ei
Rodește în interior.
vezi mai multe poezii de: Florin Pindaru