Nu pentru voi am ieșit atunci din case
Am ieșit pe străzi pentru libertate,
Nu libertatea noastră ci a tuturor
Am ieșit netemători de moarte,
Să luăm înapoi țara din mâinile lor.
Am crezut cu toții într-o eră nouă,
A unei vieți normale pentru toți,
N-am luat țara ca să v-o dăm vouă,
N-am luat țara s-o predăm la hoți.
Ați ieșit în față și am crezut în voi,
Am sperat că ne va fi mai bine,
Dar v-ați transformat fără rușine
Într-o nouă clasă de ciocoi.
Ne-ați prostit cu lozinci tâmpite,
Nu ne vindem țara, strigam înfierbântați,
V-ați împărțit în haite hămesite
Să jefuiți în voie și nu vă săturați.
Sunteți niște hiene și duhniți a hoit,
Ne-ați dezbinat ca să ne stăpâniți,
Grija voastră e cum să jefuiți,
Nimic să nu rămână, să luați tot.
Cu voi am devenit un popor defect,
Minciuna și hoția v-au pătruns în oase,
Nu pentru voi atunci am ieșit din case
Și să fim o țară nedemnă de respect.
Nu pot să vă jignesc îndeajuns
Și nici să spun tot ce simt în mine,
Am ieșit atunci pentru-a fi mai bine,
Nu pentru a vă îmbogăți fără rușine
Și noi s-a ajungem a fi demni de plâns.
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu