Nu te mai da fată mare!
Nu te mai da fată mare!
Cu mine nu ţine,
Eu nu-s casă de marcat
Să iei bon de la mine.
Îmi vorbeşti mie de morală?
De legi creştine?
Prea bine,
Uită-te la tine!
Porţi fuste mini
Şi pantofi cu toc
Şi buzele tale
Eclipsează macul pe loc.
Ştiu, eşti emancipată
Studentă manierată,
Dar... cu fetele tale
O faci lată.
Ai carte?
Şi ce faci cu ea
Când nu ştii să faci o cafea?
Îmi vorbeşti mie de Kant?
Noaptea el vine din carte
Cu mine ia parte,
La masă,
Când dezbrăcăm o Grasă
Şi pe sora ei
Numită Jidvei.
Vorbesc cu el toate cele
De ape, de foc şi de stele
Şi lui îi se pare ciudat
Că tu citeşti neîncetat.
Dar despre viaţă tu ce ştii?
De spălat, de făcut copii?
Morala te îndepărtează
De cele lumeşti?
Doamne, cum poţi să trăieşti?
Te uiţi mirată la mine
Şi nu-ţi convine
Că eu citesc, bizar,
Revistele din bazar.
Ai carte?
Şi ce faci cu ea
Când tu nu ştii să faci o cafea?
Îţi place metafora grea?
Ia o ţuică si bea!
Şi să vezi cum mii de stele
Pleacă din gene rebele
Pe obrazu-mi agale
Coboară-n palmele tale
Ca fulgi ai iubirii, de nea,
Căzuţi din inima mea.
Apoi ce faci cu ramura ta
Îmbrăcată-n lacrima mea
De nu ştii sa faci o cafea?
Aşa că nu te mai da fată mare!
Cu mine nu ţine,
Eu nu-s casă de marcat
Să iei bon de la mine.
Ştiu, ţi-e ruşine
Că răsfoiesc PLAYBOY,
Dar dacă erai aici
Răsfoiam amândoi!
vezi mai multe poezii de: ROLEA NICOLAE
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Confrate Rolea!
Crezi tu că o poezie cu nori, luceferi, băutura, femei si multe altele, este mai frumoasa decât o poezie Crestina ?
Si nu cred ca exista asa de multa poezie religioasă pe acest site, poate 5-10% din tot ce se postează.. E asa de mult??
Imi pare rău ca gandesti asa!
Dacă te deranjează poeziile crestine, eu pot să nu mai postez acest gen de poezie.. Deorece eu nu compun doar religioase, ci de toate tipurile !
Fii binecuvantat..
Cu Prețuire..
M Horlaci
sâmbătă, 19 septembrie 2015
Adinuţa, a fost o stare a mea şi vreau să ştii că dau cu pietre spre Dumnezeu să-i atrag atenţia, NU dau cu pietre spre inima mea...
Divinitatea ce este? Ştiu... e valul ce vine să mă sufoce până dincolo de fiinţa mea...
Totodată răspund şi la întrebările care-mi sunt adresate de prieteni: NU, nu m-am apucat de băut... eu nu beau. Nu-mi interzice nimeni să beau, dar NU suport această unealtă a Diavolului, fiinţa mea o respinge... până acum singurul meu viciu este revolta mea cu mine însumi... Nu urăsc, nu lovesc, nu rănesc... dar pe mine mă supăr uneori...
Dar mă doare, Adinuţa, când merg la biserică şi văd oamenii care au făcut rău... şi ce rău... şi se închină, de parcă Dumnezeu le şterge toate faptele făcute de voie sau fără de voie...
Şi cum să mai cred eu în divinitatea invocată de popă? Păi ştii că popa de la mine de pe stradă, bea, fumează, merge la femei, face bişniţă, face puţuri (e puţar), vinde şi cumpără maşini... şi... trăieşte cu o domnişorică cu 30 de ani mai tânără ca el?
Când mă duc la biserică... off, Doamne... îmi cere să fiu evlavios, să mă închin şi prin el să ascult glasul Domnului...
Asta vede Dumnezeu? Sau mă vede numai pe mine?
Da, arunc cu pietre către Dumnezeu să-i atrag atenţia... NU dau cu pietre în El...
Eu nu omor o muscă... dar dacă există Dumnezeu... l-aş lua de guler cerându-i să-şi facă treaba divină sau să-şi dea DEMISIA...
Aşa că eu mai zic sfios:
Lăsăţi pe Dumnezeu în pace!
Când îl slăviţi, vă zic pios,
Nici Domnului deloc nu-i place...
Deci, Nu am scris aceste rânduri prin tulburi ochi de cer...
ROLEA NICOLAE (autor)
sâmbătă, 19 septembrie 2015
Danuta , nu-mi doresc pentru nimic in lume sa te superi pe mine...niciodata...
Stii ca te pretuiesc mult...si SUNT SINCER ...
ROLEA NICOLAE (autor)
sâmbătă, 19 septembrie 2015
Recunosc ,Rolea, ca sunt total suprinsa ...si imi pare a fi o explicatie fortata a unor poezii care nu se ridica la nivelul dorit
Eu nu ma bag in discutii pe astfel de teme , evit sa fac asta , din anumite motive...
Cred ca e mai bine sa folosesti aceasta revolta ca sa scrii poezii frumoase...
Oricum , mi-ai inchis gura ...si asta e destul de greu , recunosc...
Adina Speranta
sâmbătă, 19 septembrie 2015
Danuta,
Eu nu iubesc oamenii? Eu nu sunt linga ei ? Tu stii cate suflete am salvat si eu? Dar spitalul acum este in mine, Danuţa…
Nu am nimic cu poezia religioasa , Danuta, si nici nu ai de ce sa-ti ceri iertare…
Numai ca …voi scrie si eu poezie..tot in limita bunului simt…dar in antiteza cu credinta etalata prea sufocanta aici…
Da, voi scrie…si peste cateva minute voi ataca popii….am pofta de cearta cu ei….EI l-au tradat pe ISUS….
Sunt liber sa gandesc si-ti spun UN SECRET: cred mai mult in Dumnezeu decat spun…dar credinta este in MINE…doar in mine…
Daca as putea Danuta, m-as bate eu in cuie pe cruce…si NU as cere prinos de versuri si lacrimi…poate nici Domnul nu a cerut asta….
Danuta, ma inchin in fata unei flori...dar in fata PREOTULUI: NU !
ROLEA NICOLAE (autor)
sâmbătă, 19 septembrie 2015
Adinuţa,
Mă văd nevoit să răspund şi nu ştiu dacă ar trebuie să spun că tonul meu este calm, deosebit de calm acum, pentru acest moment... în viitor nu garantez... deci...
Tu te iei de mine Adinuţa? Tu care la ultimele noastre comentarii (eu, tu şi Dănuţa noastră) stabilisem să-mi faci o păpuşă? Sau poate am înţeles eu greşit gluma ta, care evident şi azi e glumă... Dar cum să glumeşti, Adinuţa, cu mine că-mi faci o păpuşă şi acum să te suceşti?
Ştiu că nu te superi pentru aceste glume făcute exclusiv pe acest site minunat, dar acum devenim serioşi... aşa cum suntem... de altfel,
Adinuţa, un mare om de cultură zicea:
‘’ suntem condamnaţi ca şi Socrate la libertatea de a gândi ‘’, fapt pentru care voi spune ceea ce gândesc acum...
Poate tu mă ştii de scandalagiu, gata de harţă, gata de ceartă şi greu de convins, dar am coloană să spun că M-AM săturat de atâta religie pe acest site,
Citesc poezie, respir poezie, ard în versuri... înfloresc în versuri... dar sunt sufocat astăzi de postările religioase.
Găsesc numai: Aleluia, Har Divin, Isus, Domnul, Aleasă, Părinte, etc, etc,
Ştiu că site-ul este o platformă liberă şi construită pe un ram de gândire liberă, dar prea de tot... PREA MULTĂ DIVINITATE STRICĂ...
Eu, ca şi ortodox, am învăţat că trebuie să cred în Dumnezeu, să cred în ISUS... am învăţat de la înaintaşii mei, dar această credinţă este în mine, în interiorul meu, în sufletul meu, în fiinţa mea... NU ETALATĂ pe diferite site-uri sau reţele de socializare.
Crezi tu Adinuţa că eu sunt mai iubit de Domnul dacă îi scriu versuri, dacă îl venerez prin ceea ce scriu? NU, nicidecum.. mai mult chiar pot să spun că ideea de Dumnezeu mă poate irita, mă poate face să explodez... Ce poate să-mi facă mie Dumnezeu? Ce poate să-mi zică mie Isus? Aaa, ştiu... se vor găsi mulţi să-mi zică ‘’ păcătosule ’’ dar cine ridică primul piatra? Cine mă atacă? Cei care scriu despre Domnul permanent? Oare, aşa cere Isus, să scriu despre el, să sufăr cu el, să plâng cu el.. că mă ia la el...
Hai, lasă! Dar Iad-ul pentru cine a fost creat? Pentru mine? În Iad pot să pun o icoană pe perete? În Iad pot să mă închin, şi dacă DA, la cine?
Să admitem că mă duc în Iad... dar cei ce merg în RAI... au nevoie de poeţi? Au nevoie de un pahar cu apă? Cum se numesc servitorii din Rai? Şi, oare, servitorii din RAI, sunt scoşi din IAD plini de smoală să ducă tava cu elixir la RAI-facătorii?
Da, Adinuţa, nu mai pot cu atâta Divinitate... începe să devină un curent fals nu numai pe site, ci şi în viaţa de zi cu zi. Divinitatea NU există, e o părere de bine pornită din rău... sau o părere de rău pierdută din bine...
Aş arunca icoanele, aş zvârli cu pietre către Dumnezeu, aş scuipa pe Lună, aş bate cu biciul un înger, l-aş răstigni, să vadă şi el ce statut are omul pe pământ...
Da, Adinuţa... pun AS pe fruntea mea şi îi rog pe toţi credincioşii: TRAGEŢI ! Dar dacă trag şi eu spre ei?
Acest site, aşa cum am şi scris s-a transformat uşor, uşor în site religios.. iar locul meu NU este printre icoane, ci prin cârciumi cu cuţitul în mână şi basamacul în faţă...
Iubesc, Adinuţa, să dau cu pumnul în masă, să înjur ospătarul, să sparg seminţe, să bat calul cu biciul cuvântului, să simt cum ager sare cuţitul în palma mea, să-mi sterg singele de pe faţă când sunt lovit... ‘’să înfig şi eu cuţitu-n cineva...’’
Iubesc, Adinuţa, să cânt, să joc, să dansez, să mă bat... să trăiesc în lumea nelogică din logica umană... Dar nu-mi place să mă scoată Dumnezeu la tablă, nu-mi place să mă pună Domnul să scriu versuri pentru el, nu-mi place crucea lui Isus purtată pe spatele meu pentru ca... am un motiv simplu: O AM ÎN MINE... şi chiar şi fiinţa mea este răstignită pe coordonatele existenţiale.
Da cred în Dumnezeu, cred în Isus, poate mai mult decât cei care scriu aceste declaraţii dar SĂ MĂ LASE în pace Dumnezeu lor...
Eu am Dumnezeul Meu... şi ştii ceva? De multe ori vine pe creasta gingaşă de val... să bea cu mine un basamac...
Ce Dumnezeu nu-i om? Nu m-a făcut pe mine după chipul şi asemănarea lui? Şi acel bătrân care-mi intră seara în suflet să-şi odihnească toiagul divin, cine este?
Există Dumnezeu? Tu l-ai văzut pe site?
Aşa-mi vine câteodată să dau cu pietre spre Dumnezeu... dar am să explic altă dată această revoltă. Până atunci voi scrie antipoezie. ATENŢIE: dau cu pietre SPRE ..NU in Dumnezeu… ( o să explic altă dată ce înseamnă asta)..
Ştiu, Adinuţa, că de la mine aştepţi poezie curată, caldă, răsfăţată ca ploaia tolănită printre nori... dar nu mai pot cu divinitatea... nu mai pot !
Voi scrie în contrapartidă ... la o poezie religioasă postată.. voi scrie una de revoltă, de moravuri uşoare, de antiteză divină..
Următoarea poezie postată de mine va fi: VIBRATORUL!
DAR DACĂ CITEŞTE ŞI DUMNEZEU O ASTFEL DE POEZIE? Crezi că-i place să–l laud o veşnicie?
În faţa mea este o icoană şi o piatră dornică de sărutat icoane porneşte şugubeaţă din palma mea...
cioburi şlefuite de nisip cad pe scândura bătrână...si-un firicel de sănge-nchegat...tolăneşte aiurea pe mână...
Cuţitul pe masă zâmbeşte... şi luna se ascunde prin nori... şi Doamne, Doamne fereşte... să închidă bodega.. în zori...
Acum eu beau voiniceşte... cioplesc măsuţă şi tac şi văd garsonul soseşte... şi–mi pune-n destin basamac...
Apuc cuţitu-ntr-o mână... cu alta o sticlă mai iau... lovesc cu putere, am vană, şi întinse scandaluri... mai vreau..
Prin fumul invadat în destine, în mână cu coasa cea grea...eu văd o Doamnă cum vine....şi pipa din gură îmi ia...
O privesc cu ochii de lună, în mine revolta ţipa... şi-mi vine o ideea nebună: sa-nfig cutitul si-n ea...
ROLEA NICOLAE (autor)
sâmbătă, 19 septembrie 2015
Nu pot sa inteleg ceva ...unde este poezia cu care ne-ai invatat? ...De la tine ma astept la poezie buna, cu metafore minunate , poezie lirica...Tu esti un poet liric.
Si vii cu acest gen de poezie simpla ...Unde este cel care a scris :S-a dus dracu' , tara mea.."...sau ''Ruga nenascutei "....sau ..."Cu tine" ...sau "Critcul negru "...sau ''Ochii tai " ...si superbul comentariu in proza -versuri de atunci (pe care l-am salvat ,daca nu il ai ...ti-l ofer cu drag ) ...
Of...Rolea , de la tine ma astept la mai mult ! Tu poti da versului greutate , valoare , sa-l umpli de frumos , cu metafore originale , figuri de stil superbe...ai sters de atatea ori poeziile , dar nu uit ca tu nu scrii simplu !
Astept mai mult de la tine !
Nu doar o betie si un taifas cu marele Kant ...asociere care mie nu mi se pare deloc potrivita ...doar omul la betie nu devine filozof, din contra :)....
Revino-ti ...
Poate macar asa o sa scot ce e bun din tine , altoindu-te ! :)
Adina Speranta
vineri, 18 septembrie 2015
Intotdeauna superb! :)
ali
vineri, 18 septembrie 2015
pur si simplu superba!
mirela
vineri, 18 septembrie 2015
Frumos text ce bate spre Nichita dar avand amprenta personalitatii tale. Asocierea intre Kant si Grasa de Cotnari mi se pare foarte gandita. Imi place.
stomff
vineri, 18 septembrie 2015