Țes pe-o aripă de vânt
Umbra ta dintr-o fântână
Îmbrăcată-ntr-un cuvânt
Peste vremuri să rămână
Și cu degetele vremii
Iată drumul mi-l pictez
Până-n fața alb-a serii
Prin fraze să patinez
Și-n plăpândele silabe
Eu o floare să depun
Printre rândurile albe
Să le fiu aici stăpân
Dar stăpânul meu să fie
Cuvântul ce a creat
Tot ce mișcă-n lumea vie
Și există-n lung și-n lat
Mă aplec cu umilință
Azi în fața Lui Isus
Și îi dau a mea ființă
Pentru țara Lui de sus
10-iunie 2016 cluj
vezi mai multe poezii de: Ioan Daniel