..să nu îi supuneți că avânturi
au devenit pământuri rare
că zbaterile-i sunt în vânturi
doar tremurări pe clipe fără sare
că nu-i spoiala unor vreri
o slavă crângului în piramide
apă la moară pentru cei severi
cei scormonesc și scurmă-n unde
se încrețesc frunțile flămânde
de slove preschimbate-n Vană!
vederi pentru descreșteri mai lucide
ce mută soarele la umbră,de pomană
la răvășiri,întemeieri de cale
pe zarea gândului desculț
să îmbrace și tăcerile în zale
sub geana dătătorului cuvânt
și ochii ascuțiți în glas
ce-aruncă stare-i în vâltoare
ferească-i litera ce las
în urmă - lege - la plecare!...
vezi mai multe poezii de: maria podari
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.