O Ultimă Scrisoare!
Pe-un pat întinsă-n așternut
în colțul din odaie,
cu părul alb si chipul supt
bătrâna mamă lăcrimând
scria cu mâna tremurând,
o ultimă scrisoare.
copila mea ce-n depărtări
rămasa-i todeauna,
eu plec pe calea, dintre zări
unde se-ascunde luna.
Mă cheamă cetele de sfinți
si Tatăl meu mă cheamă,
mă rog cu lacrime fierbinți-
să-ți deie Domnul biruinți-
în viață să n-ai teamă.
Iubeste-ți soțul minunat
în casă să ai pace,
în rugăciune necurmat-
să stați cu toții ne'ncetat-
cum, Domnului îi place.
Cuvântul sfânt să-l împliniți
o candelă pe cale,
să fiti uniți, să vă iubiți-
în toate oameni pocăiți-
căci doar pe stâncă neclintiți-
e binecuvântare !.
O îmbrățișare si-un sărut
îți dau la despărțire,
eu te iubesc copilă, mult-
Si sper să ne-ntâlnim curând-
Acolo-n nemurire.
De Mitică Horlaci.
vezi mai multe poezii de: M Horlaci
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumesc Draga, Mirela.. Fii binecuvântată !
M Horlaci (autor)
duminică, 31 ianuarie 2016
Emoționantă , înduioșătoare, frumoasă. ..
Fii binecuvântat !
Cu drag,
mirimirela
duminică, 31 ianuarie 2016
Multumesc frumos domnule, Admin !
Mă-nclin !
M Horlaci (autor)
duminică, 31 ianuarie 2016
@M Horlaci
Probabil cand ati dat edit la poezie s-a scos de la tema saptamanii. Acum sper ca totul sa fie in regula.
Cu stima,
admin
duminică, 31 ianuarie 2016
Am citit şi am recitit aceste versuri care mă atrag.
Felicitări
laurian
duminică, 31 ianuarie 2016
Multumesc frumos, Dana. Am să încerc varianta ta deocamdată, suna bine :)
Mai aștept sugestii :)
Fii binecuvântată !
M Horlaci (autor)
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
"unde se duce lumea"..ce zici de "Unde se-ascunde luna"?
in zari..e senin..deci nu e luna...si ar rima cu totdeauna..
tot m-am gandit la ea de cand ai scris poezia..
acum..tu decizi..
fii binecuvantat!
danab
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
@admin
M-am uitat la tema, mama, si nu văd poezia mea încadrată acolo !
Cu stima !
M Horlaci (autor)
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
Mă-nclin domnule Nelu !
M Horlaci (autor)
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
Multumesc mult, Adina.. Acum sunt la munca, când am timp am să revizuieșc..
Nu-i nici o supărare, de fapt este o mare bucurie !
Fii binecuvântată !
M Horlaci (autor)
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
Frumoase și înduioșătoare versuri! Felicitări!
Nelu Preda
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
Atunci :
Eu plec pe calea dintre zari
Unde se duce/ajunge/se strange/ lumea .
Totul pleaca de la faptul ca "pe calea ,care-n zari" ...ar trebui scris " pe calea pe care-n zari"...deci ca sa eviti aceasta iesire din ritm am modificat un picut.
Versul tau este :
"se duce toata lumea"
deci ,ca sa ramana nealterata ideea :''unde se duce lumea" . Respecta si masura. Cu drag si scuze de interventie , nu te supi! ...adica supara:)
Adina Speranta
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
Multumesc domnule, Admin !
Sunteți minunat !
Cu stimă !
M Horlaci (autor)
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
Multumesc frumos, Adina !
Sugestiile tale sunt impecabile, ca întodeauna. Dar mă gândesc că modificarea sugerată ar afecta puțin mesajul, ce spui ?
Știu ca , luna ta :) ar suna mai bine deoarece respecta rima mai bine.
Aștept sfatul tau, Draga, Adina !
M Horlaci (autor)
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
@M Horlaci
Poezia dumneavoastra a fost incadrata la tema specificata.
Cu stima,
admin
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
Induiosatoare poezie, plina de emotie ce este transmisa cititorului.
"eu plec pe calea, care-n zări
se duce toată lumea."
Ce zici de o mica sugestie :
Eu plec pe calea dintre zari
sa ma-ntalnesc cu luna...
Imi place versul tau mangaietor :) Cu drag.
Adina Speranta
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
Multumesc domnule, Aurel !
M Horlaci (autor)
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
Frumoasă contemplare, felicitări!
ALapis
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
Nu am reușit să încadrez poezia la tema de săptămana trecută:" mama "
Poate mă ajuti domnule, Admin !
Multumesc !
M Horlaci (autor)
sâmbătă, 30 ianuarie 2016