“Pierdut poşetǎ piele finǎ
De damǎ roză cu curea,
În fund şi-n faţǎ cu meşinǎ,
La cârciuma de la şosea”;
Doar ce-am ieşit, eram în hol,
M-am dus şi eu pân-la veceu…
Cu acte, ruj, aveam şi-un pol
În hârtiuţe de un leu,
Trusa de unghii, fixativ,
(Cǎ rar mǎ duc la coafezǎ)
Batiste, pixuri, laxativ,
Ce nu aveam, cheia francezǎ…
“Cine-a gǎsit-o, sǎ ia totul,
O rugǎmimte aş avea:
Trimite-acasǎ idiotul
Pe-al cǎrui umǎr atârna!”
Valeriu Cercel
vezi mai multe poezii de: Val