Trup sfânt din trupul ce se frânge,
Voi, munți de brad și de stejar,
Străjeri ai țării care plânge,
Plini de povești și plini de sânge,
V-au surghiunit peste hotar.
Nu știu, la cronică nu scrie
De când avem același rost...
Ați mai rămas voi mărturie,
Azi numai frunza voastră știe
Să spuie nunta cum ne-a fost...
(volumul Din larg)
vezi mai multe poezii de: Octavian Goga
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.