Pe instelara-mi gură tu buzele-ți să-ți pui
bolnavă sinecură a degetului-cui
cu luna – ceară netopită de-a soarelui căldură –
s-așezi pe ochii-mi rumeni necugetata-ți gură
fiindcă doar ea,-ncrezuta, mai poate să îți fure
din visul tău albita genune-n plete sure
doar mângâindu-mi dorul și mai râzând de el
prinzând în mi minorul durerea grea de-oțel
vezi mai multe poezii de: Ella