Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: CDLXII

Din bătrânul codru vine moș Gerar încet, domol,
Cu cojoc de nea pe umeri și cu cușmă de pârjol,
Unde-și pune pasul greu, toate apele-ncrețesc,
Și se-mbracă-n flori de gheață brazii codrului domnesc.

Sei lontana, ma sei indelebile davanti ai miei occhi.
Sei bellissima… giusto un po’ cambiata.
I tuoi occhi, non vedo brillare come gli anni passati, ma ci vedo ancora il mare.
Quel mare calmo, malinconico, che solo negli occhi di una madre puoi trovare.

Cutremură pământul
prin petalele crizantemelor
Cutremură inima
și mă pierd prin mine

Dă-mi un pistol să- omor incompetența
Și tancul să ucidem impotența
Conducătorilor de- orgolii prea plini,
Nu vrei liniștii eterne să te- închini?

Noi, cine știe ce ne vom rosti
Când dragostea va fi în pat bolnavă!
Poate-un cuvânt care va povesti
De-o inimă fierbinte ca o lavă.

Cerul
și
caietul
sunt

Sunt poduri care se dărâmă înăuntru
fără ca nimeni să audă zgomotul sărat.

Lumea trece pe lângă mine și vede doar un țărm liniștit,