Vezi varianta desktop a site-ului
1 Iunie – Ziua Copiilor Ce înțeleg eu acum? Că timpul e trecător Și-ți trebuie un drum.
Să- mi crească aripi în torente De poezii prinse-n cuvinte Ce curg cascadă din albastru De rimă îmbrățișată-n astru!
Stelele-s găuri în cer dincolo se vede un fel de rai luminos luna e din os
Ești al mării soarele te alintă lin visul te cuprinde lumea e a ta
Nu pierde timpul sunt scurte diminețile uneori se face atât de repede amiază încât uităm răsăriturile
Fermecată de-un zbor fără de aripi Nemișcate-ntr-un eter suflat de-un zeu La-nălțimi ajunse, ce te fac să țipi Scăldate doar de-un vremelnic alizeu.
A rămas o bătrânică, Necăjită, fără carte, În sătucul de pe coastă, Căci copiii sunt departe.
Vâsleau cândva, pe-un ocean-mamă, Corpusculi alegând atracții Urmând a genelor programă Spre ale viului creații.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
© 2026 Poeţii Nostri. Toate Drepturile Rezervate. Toate textele sunt reproduse în scop educaţional pentru informarea utilizatorului.
Despre noi Termeni şi condiţii Politica de confidențialitate
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.