Cartea nopților albastre.
Prezent continuu
Îmi pun speranţele în păr,
lumina o-mpletesc cu cerul,
las liber, către nori misterul,
te-aştept în albul florilor de măr.
Întorc clepsidra, să-mi rămâi
într-un prezent continuu, blând,
pe margine de stele stând,
parfumul florii de lămâi.
Şi cum se scurge-ntors nisipul,
la margine de vis din noapte,
se-aud cuvinte-n calde şoapte,
ce-mi luminează magic chipul.
vezi mai multe poezii de: sorina
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Ţi-o datorez, ca de altfel toate poeziile mele de dragoste. Multumesc frumos pentru comentariul tău deosebit!
sorina (autor)
vineri, 22 februarie 2019