Să se audă larg,
Fără de capăt -
Cum pieptul îmi fierbe,
În chinuri strivit;
Iar inima-mi neagră,
De durere lovită.
...
Un blestem fastuos
Cu putere a lovit
A mea existență divină.
Căci, un înger căzut
A sperat la iubire
Și cu aripile-i tăiate,
A poftit la fericire.
Așa sunt eu!:
Un netot cu gânduri mărețe,
Ce vrea să facă din lume -
O eternă frumusețe.
A păcii gardian -
Mă cutez la luptă,
Cu ochii-n lacrimi
Și cu privirea lungă.
Căci, bătălia sângeroasă
Oferă spectacolului hain
O sinceră plecăciune!
A artistului suflet -
Ce cu suferință
Se zbate între nebun și copil,
Dorind a visa!
Însă, trist și nobil -
Îmi plec capul spre pământ.
O țărână roditoare
Ajungând a lumii povară.
Eu plâng!
Și sper că urmașii mei
Să cânte un recviem
La mormântul visului meu.
.......................................
vezi mai multe poezii de: raghinaraluca