După amiezi cu mânecile cămăşii suflecate
se întorc către pulovere acum când copacii
se îmbujorează şi-şi scutură ultimele
frunze-n făcări de-a lungul
marii inimi rănite-a Sudului.
Cupa spiritului alunecă la vale
pe unda şoselei scânteind sub lună.
Un hot de râs în depărtare, umbre.
Dragoste sau otravă? E rândul tău. Bea
în cinstea latitudinilor pe care picură stropi de stele.
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Rita Dove
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.