Atunci când ți-am văzut chipul,
pietrele au început să se rotească!
Tu ai apărut; toate studiile s-au risipit.
Mi-am pierdut locul.
Apa s-a transformat în perle,
Focul a murit și nu mai distruge.
În prezența ta nu mai vreau
ceea ce gândesc că vreau,
aceste trei mici felinare.
În interiorul chipului tău
vechile manuscripte par niște oglinzi ruginite.
Tu respiri; noi forme apar,
Și muzica dorinței șoptite parcă de primavera
începe să se deplaseze
precum un mare car.
Condu încet,
Unii dintre noi,
cei care te urmăm de-a lungul drumului,
suntem mici!
Traducere Iulia Bontaș
vezi mai multe poezii de: Rumi