Şchioapătă carul mare
prietene
îţi spun
peste umăr
privirea întoarsă
cade o stea
din vorbă
încă mai arde
auzul şoptit
sub o idee
de nor
şchioapătă carul mare
din dorinţa de a rămâne
pe cer
şi când e soare...
vezi mai multe poezii de: adina coltea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
la mulți ani, mirela! cu drag,
adina coltea (autor)
miercuri, 06 ianuarie 2016
Frumoasă poezie, superb comentariu Andrei !
Cu drag,
mirimirela
miercuri, 06 ianuarie 2016
îmi place să cred că în cuvintele mele se simt fâșii de viață și suflet.
mult îmi place! vă mulțumesc, Ovi_Andro!
adina coltea (autor)
marți, 05 ianuarie 2016
mă bucur, ecaterina :) te mai aștept.
adina coltea (autor)
marți, 05 ianuarie 2016
tot ce ne putem imagina există! așa spunea Picasso și mie îmi place să-l cred :) lumea rezistă, Andrei, mulțumită câte unui gând ca un ren, înhămat darnic la șchiopătarea câte unui dor cât caru' de mare...
mulțumesc că ești!
adina coltea (autor)
marți, 05 ianuarie 2016
Cuvintele dvs. sunt adevarate fasii de viata, de suflet.
Ovi_Andro
marți, 05 ianuarie 2016
Plina de sensuri e poezia ta.
ecaterina lungu
marți, 05 ianuarie 2016
Frumos tare...
Inham la Carul Mare schiopatand, timid, un ren de-al Mosului si-apoi, oftand, mi-aduc aminte ca el (Mosul) nu exista. Dar Carul Mare (asa schiop), renul si chiar si eu suntem aici. Lumea rezista!
andreionthepoetry
marți, 05 ianuarie 2016