Proaspătul văzduh m-alintă
Că în piept tocmai mă doare
Cu miresme verzi de mintă
Și oftare de culoare.
Zările toți liliecii
Violeți și-i înfloriră
Timpul că nu se petrece,
Dar alături stă și-admiră.
Amândoi vremea frumoasă
O-ntâlnim cum vine zână,
Luna-ntreagă când revarsă
Mările ei de lumină.
Potopirile de valuri
Aurii și nesimțite,
Precum sfinte idealuri,
Vin în inimă, nu-n minte.
Iar cu zboruri alicinde
Liliecii le măsoară
Pretutindenile blânde
Ce se-mprăștiară-n vară.
Nu foșnesc cu foi de carte
Să cat versuri cu reclamă
Căci în orișicare parte
Poezia se declamă.
Și îmi spune lucruri simple
Înțelese pe-omenește
Cum i-i serii să se-ntâmple,
Minta cum mă amețește.
Victor Bragagiu
vezi mai multe poezii de: bragagiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
frumos..ca de fiecare data..
fiti binecuvantat!
danab
duminică, 10 iulie 2016