Ne-am legat cu jurăminte
Sub un foc de artificii
Şi-am gustat în doi delicii
Dintr-o dragoste fierbinte.
Au trecut de-acuma anii...
Obosind deopotrivă,
A pornit-o în derivă
Pluta, spre meleaguri stranii.
Nu ştim unde va ajunge,
Nu ştim cât va mai pluti
Şi nici soare de-o mai fi,
Sau din ceruri de va plânge.
Poate că iubirea noastră
De-am fi scurs-o strop cu strop,
N-ar fi ars deodată tot,
S-o zărim doar din fereastră.
Sau mai bine, din poveste,
Să păstrăm ce ne-a plăcut
Şi s-o luăm de la-nceput,
Strop cu strop, cât timp mai este?
vezi mai multe poezii de: Mihai_Manolescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulţumesc Viorica. Mulţumesc Aurel.
Am încercat să surprind şi această latură a iubirii.
Cu drag,
Mihai_Manolescu (autor)
joi, 15 octombrie 2015
Versuri de atmosferă. Puternic sugestive.. felicitări
viorica
joi, 15 octombrie 2015
Îmi place, o descriere interesantă, iubirea scursă prin ani, prin uzura vieții, se poate reîncărca pastrând frumosul amintirilor.Felicitări!
Cu stimă.
ALapis
joi, 15 octombrie 2015
Mulţumesc pentru apreciere.
Mihai_Manolescu (autor)
joi, 15 octombrie 2015
Frumoase versuri !
Te-ai încadrat perfect in tema săptămânii..
Felicitări, Mihai !
M Horlaci
miercuri, 14 octombrie 2015