Sunt pasăre măiastră
Sunt pasăre măiastră
Cu farmece de vis
Însă poema noastră
E-ntregul Paradis.
În visul nopții tale
În care tu mă chemi
Când nimeri mii de stele
Sau de durere gemi.
Pe frunte port tăcerea
Și poate chiar mai mult,
Dar nu-mi lua plăcerea
De-a vrea să te ascult.
Mai cântă la vioară
Când gândul îți e treaz
Ori șterge-mă-ntr-o doară
De lacrimi pe obraz.
Arcușul îl întinde
Peste vioara ta
Și-n vis mă voi destinde
Când tu îmi vei cânta.
Că toți cocorii cântă
Printre privighetori
Și dragoste li-i sfântă
În prag de sărbători.
Iar eu târziu în noapte
Când se arată luna
Miros a mere coapte
Și-n dragoste sunt una.
vezi mai multe poezii de: emaanastasia