Privesc arborii în toamnă
Cu priviri îngălbenite -
Înlemniră ei de teamă
Ori de simțuri fericite?
Fără glas ușor de freamăt
Și încremeniți în toate:
Poate-n început de geamăt,
Râd că-n frunzele uscate?
Ce doresc acum a spune
Oare în această clipă -
Piscul dalb de-nțelepciune,
Groaza-n fuga de aripă?
Dar ei tac și nu se știe
Și nici nu s-a ști ce vrură...
Poate doar o poezie
Din tăcere începură?..
Victor Bragagiu
vezi mai multe poezii de: bragagiu